Moda se schimbă

Am stabilit acum ceva timp că nu știu să mă îmbrac. Mai pe scurt, vestimentația mea se rezumă mai tot timpul la chestii super lejere, nu neapărat în tendință cu moda dar care mă fac să mă simt relaxat. Mai exact: blugi, tricou și New Balance în picioare. Am învățat că e mai ușor să maschez asta dacă îmi iau chestii colorate.

Dar problema mea e alta și de abia acum recent am realizat-o, nu că sunt prost îmbrăcat pe stradă ci mai rău… la sală!

De câțiva ani încoace, trasul de fiare a devenit sport național, asta se știe deja. Doar că, mai nou, nu mai e așa ușor.

Merg la sală de pe vremea când trăgeam de bare din fier sudate pe la cine știe ce întreprindere comunistă și mă îmbrăcam cu toate hainele care nu mai puteau fi purtate pe stradă sau care pățeau ceva: decolorat, pătat, rupt etc.

Acum e altfel, nu ai ce căuta la sală dacă nu ești îmbrăcat tip top, de la ceva brand de renume în domeniu, dacă nu porți gadgeturi care să îți arate cam cum bate inima ta intrată în panică pentru că tu ai cunoscut sportul recent.

Dacă faci cumva cycling acolo e altceva: papuci speciali și neapărat îmbrăcat în mulăciuni din cylon ca alea de le poartă ăia pe la turul Franței, diferența e doar că tu semeni mai mult cu mascota de la caucicurile Michellin.

Dacă ai început să ai mușchiuleț, atunci e mai simplu, ulei și cât mai dezbrăcat.

Între timp pe mine o să mă recunoști ușor, sunt ăla îmbrăcat prost și cu tricoul șifonat. Dar o să mă vezi zilnic acolo, încă fac sport.

Asfalt să avem!!