Ursul păcalit de… bancă!!!

Vineri îmi făceam de treabă pe plajă, eram de ceva vreme pe acolo. La noi, la Mamaia, vara am domiciliul acolo dar despre asta iți povestesc altă dată.

Uite ce constat: mă uit prin contul meu bancar de pe aplicația de pe mobil să vad dacă mai avem de o prighetata… Când, în cont, vântul și nu Sorin, ăla ce bătea a sărăcie.

Eu, acum, știam sigur că ceva cașcaval trebuia să mai fie pe acolo, de aici și mirarea mea.  Acum, ușor, încep să intru în panică, dau să caut un număr să sun la bancă. Găsesc, sun…

Răspunde o doamnă, îi explic că aveam niște bani în cont, că acum nu mai sunt și că mi-aș dori tare mult să îi am din nou, nu de alta dar sunt ai mei.

Dânsa mă întreabă dacă am făcut vreo plată pe internet recent, eu răspund clar și răspicat că sigur nu.

Merge discuția mai departe, aflu că au fost făcute 2 plăți în Anglia, una mai mare care nu a fost acceptată pentru că nu aveam destule fonduri și încă una care a trecut. Bineînțeles, doamna revine cu întrebarea: nu ați făcut dumneavoastră plățile?

Eu, ușor nervos, spun că nu. Continuăm, îmi povestește cam cum se poate să se întâmple nenorocirea, după care revine năucitor cu întrebarea: nu dumneavoastră ați făcut plata?

Eu, modest și politicos, spun clar și cât se poate de răspicat: Nu!

OK, aflu că e momentul să îmi închid cardul ca nu cumva să mă hăckuiască și de cei 15 lei rămași, că na, oricum e compromis și, bineînțeles, vine totodată întrebarea: nu ați făcut sigur nici o plată cu cardul?

Eu, ușor iritat dar emoționat cu gândul la banii mei, răspund: Doamna mea, sigur nu, la fel cum v-am răspuns și până acum.

Închidem cardul, toate bune, moment când realizez că vineri seara eu mai aveam în buzunar 300 lei.

Acum, eu, știindu-mă nevinovat și mai mult, bun plătitor de comisioane, cred că, în mod normal, ar trebui să îmi primesc banii înapoi. Atunci aflu că nu e chiar așa, zice doamna: Păi nu e așa ușor, suma este blocată acum, nu putem face nimic, așteptați și vă uitați daca suma pleacă din contul dumneavoastră, ne sunați și trebuie să mergeți într-o agenție să faceți un aviz de refuz la plată iar după se investighează și poate vă primiți banii………… Eu, tensiunea 2000, vine fatalitatea… doamna zice: Dar, bineînțeles, dacă sunteți convins că nu ați făcut dumneavoastră plata!

Gata, ăla a fost momentul când am clacat, am început prin a-i spune doamnei că as vrea să o cunosc pe minunata ființă care i-a dat naștere, să ii mulțumesc, să o sfătuiesc în ce meserii ar putea performa dacă simte că locul ei nu e acolo și am încheiat prin a-mi arăta interesul despre ultimul control medical al dânsei.

Ea m-a asigurat că toată conversația este înregistrată, lucru care doar a putut să mă bucure în speranța că poate un superior o va auzi și mă va ajuta.

Într-un final am reușit să o fac să înțeleagă gravitatea problemei mele dar m-a convins să aștept până Luni să vedem ce se întâmplă. Neavând altă variantă, am cam acceptat, cu condiția ca luni să mă sune cineva să îmi rezolve problema.

Luni, surpriză, mă sună doamna, asta e vestea bună. Vestea rea e că au plecat tai-tai banii. Aflu că trebuie să merg la o sucursala să fac hârtiile. Nervos, dar zic: asta e, facem și asta.

La bancă, una peste alta, aflu că în maxim o săptămâna primesc înapoi banii. Nu zic ce a fost la gura mea și în sufletul meu, dar mă mint că măcar nu pierd nimic.

Azi, mă sună de la bancă… vestea buna e că mi-a venit cardul cel nou. Vestea cea rea e că nu îmi mai primesc banii că… până la urmă nici nu mai contează din moment ce eu îmi plătesc la zi comisioanele și am pretenția să fie și banii mei în siguranță.

La 15 minute de… fără să mă repet, am concluzionat că nu mai am nevoie de card.

Just beautifull!

Adaugă comentariu