Ce începe prost…!

IMG_8528

În principiu, tot ce-a început prost în viața mea s-a terminat bine, dar ca la orice regulă există și excepții de la asta. Sper să nu fie și în cazul de față.
Anul acesta n-a început extraordinar pentru mine, în prima etapă de antrenament din campionatul  ROSBK am avut acea căzătură urâtă care m-a dat în spate cu mulți ani.

Din fericire eu nu am pățit mai nimic, lucru pe care nu l-aș putea spune si despre motocicleta mea, care, la un an distanță, nu mai este ca înainte să părăsească planeta cu o viteză izbitoare.
O să-ți povestesc puțin despre prima etapă în campionatul național 2016. Fac lucrul ăsta pentru a-ți prezenta o situație.

Între momentul căzăturii și prima etapă din campionatul național a fost o diferență de exact două săptămâni, două săptămâni în care eu și echipa mea am lucrat aproape non-stop să  repunem pe picioare motocicleta.
Lucrările la ea s-au terminat exact cu o oră înainte să plecăm spre Grecia, bineînțeles ora fiind mult târzie  în noapte, lucru care nu  mi-a dat nicio secundă posibilitatea de a testa ce-am făcut.
Am ajuns la circuit, am descărcat. Era dimineața zilei de vineri și, înaintea primului antrenament, am constatat că suspensia spate a motocicletei era complet distrusă, lucru pe care noi nu-l văzusem până atunci.
A-nceput o cursă nebună, am încercat să găsim orice soluție  posibilă  pentru a face motocicleta să meargă, dar, din păcate, orice am încercat noi nu a fost de ajuns ca sa o reînviem.
La exact 16 ore din momentul când am constatat că motocicleta nu este folosibilă, am început să căutăm soluții de backup.
Cu ajutorul unui bun prieten care mi-a împrumutat motocicleta lui, am reușit să am o soluție, doar că această motocicletă era la exact 1000 km distanță.
În foarte scurt timp ne-am mobilizat și o parte din echipă a făcut deplasarea în țară după motocicletă.
Motocicleta ajuns exact sambătă și am reușit să fac doar trei ture după care am intrat în cursa rezervată  campionatului Est European.
Motocicleta era departe de orice  îmi doream eu și după primele ture mi-am dat seama cam cat de mult o să avem de lucrat la ea, dar nicio secundă lucrul ăsta nu ne-a împiedicat să sperăm la un rezultat bun.
La cinci ture distanță din momentul ăsta, în ziua de duminică eram pe grila de start cu o motociclete pe care nu o cunoșteam foarte bine,  pe niște condiții atmosferice nu chiar plăcute dar cu gândul că trebuie să plec de la această etapă cu cat mai multe puncte.
Am făcut ce-am știut mai bine, am terminat cursa pe locul patru și am adunat 13 puncte, puncte care au contribuit mult în economia acestui an, ba chiar cu o etapă înainte de sfârșitul sezonului eu mă situam pe prima poziție cu un avans de trei puncte.
Din punct de vedere al costurilor această etapă a fost înfiorătoare pentru noi, dar în spiritul sportului noi am făcut tot ce-am putut pentru a fi pe pistă și pentru a concura.
Sportul, la fel ca multe alte lucruri în viață, trebuie făcut cu cap iar motociclismul este un sport care necesită foarte mult tact, rezultatul final este o sumă de decizii luate la foc automat în momente cheie.
Ți-am povestit asta pentru că în ultimii ani( și aici mă refer la minim 10) pot să număr pe degete etapele la care nu am luat startul.

Adaugă comentariu