Azi, câinele meu a dat o lecție

Despre Bucșă v-am mai vorbit în articolele anterioare, unul dintre cele mai elocvente articole a fost acesta: Așa e și al meu.

În principiu, eu îl folosesc ca și câine de pază, deși singura lui arma este să cadă pe tine, asta dacă ești la mai puțin de doi metri de el, altfel după doi metri obosește și se culcă.

Ieri vine cineva pe la mine. Al meu, lat pe undeva. Mă plimb ce mă plimb cu omul prin curte, iar la un moment dat dăm de Bucșă, întins la soare scoțând niște sunete ciudate ca și cum s-ar văita. Eu liniștit, l-am mai auzit, știu când face așa. Omul nedumerit, mă întreabă:

Ce are de face așa?

Eu (știind cam ce are): Stă pe niște coji de ceva, îl doare sau îl jenează și așa face.

Păi și de ce nu se ridică?

Eu: Pentru că nu îl doare suficient de tare.

Revenind la viața de zi cu zi, câți dintre noi nu se complac în situații neplăcute, situații în care nu sunt chiar bine, dar nu fac nimic pentru a schimba asta? Fie că vorbim despre relații, job-uri, locuințe, etc.

Morala: Dacă nu ești bine, nu sta!

Adaugă comentariu